O tragedie în Irlanda și standardele duble ale Indiei

Articolul de mai jos a fost publicat pe portalul One India pe 19 noimebrie 2012. Cu părerea de rău că în mass-media românească nu există o astfel de analiză a cazului morții Savitei Halappanavar, deși a fost subiect de senzație, traducem acest articol, multe dintre realități fiind valabile și pentru reacțiile oamenilor de media și politici din țara noastră, în acest caz și în altele similare.

Mass-media indiană este ca un magician, care continuă să creeze ceva uriaș din nimic. Formatorii de opinie, gardienii morali, care și-au acordat singuri certificate pentru această calitate, și mai ales cei din presa audio-video și electronică, folosesc din plin o tragedie umană într-un mod care, din punctul de vedere al statutului drepturilor omului din țara lor, nu ar fi o problemă. De fapt, comportamentul întregii elite a societății indiene a fost șocant, în acest caz.

Activiștii, politicienii și toți cei care sunt interesați să apară pe sticlă, dar nu spun, de fapt, nimic, au avut un subiect important odată cu moartea tragică a Savitei Halappanavar, în urma unor complicații cu sarcina – o fetiță – în Irlanda. Au împins subiectul în topul știrilor pentru că era o mină de aur pentru rating. A fost surprinzător faptul că mass-media indiană nu a încercat să ancheteze cele întâmplate, așa cum face cu multă minuțiozitate când este vorba despre un politician indian pe care îl au în vedere. De data acesta, mass-media a prezentat doar câțiva activiști împotriva avortului din Irlanda, dar nu a cerut un punct de vedere al spitalului sau al autorităților competente. Pe unul din posturile populare de știri, un activist indian pentru drepturile omului profera acuzații rasiste împotriva autorităților irlandeze pentru că ”au ignorat cererea Savitei Halappanavar” și au lăsat-o să moară, într-un mod dureros. Prezentatorul i-a susținut punctul de vedere. A doua zi, același prezentator acuza un alt oficial irlandez pe aceeași temă.

Media și politicienii practică dublul-standard

Acesta este de fapt miezul problemei, care arată ipocrizia felului nostru de a fi. Cu aceeași lipsă de rușine, liderii politici au îmbrățișat feminismul cu entuziasm și s-au aruncat în luptă spunând că este un caz de încălcare a drepturilor omului. Brinda Karat, din partea stângii, a declarat: ”ei au preferat să sacrifice viața tinerei femei decât să facă ceva împotriva convingerilor lor religioase”. Partidul BJP, de dreapta, a organizat o demonstrație în fața Ambasadei Irlandei din New Delhi. Liderul partidului spus: ”Moartea îngrozitoare a unei femei indiene tinere care era însărcinată trebuie să fie un exemplu pentru noi toți să fim uniți pentru a ne asigura că, chiar și unei femei din clasa de mijloc i se va face dreptate, dacă vom fi uniți”. S-au făcut apeluri pentru anularea legile Irlandei în privința avortului. Este de înțeles ca rudele copleșite de durere ale Savitei să procedeze așa, dar cum pot instituțiile politice și diplomatice să facă astfel de cereri nerealiste?

De ce nu se ridică voci la fel de puternice pentru femeile sărace din India?

Întrebarea mea pentru elita politică și mass-media este de ce nu îşi dedică la fel de mult timp și energie, de ce nu au același standard moral înalt când mii de femei mor datorită condițiilor medicale dezastruoase din țara noastră? De ce nu își mută atenția de la cabinetele medicale cu aer condiționat din orașele metropolitane la regiunile rurale unde o mamă însărcinată are mari șanse să moară la jumătate drumului până la spitalul cel mai apropiat, să nască pe holul acestuia ori în câmp liber?

Doar pentru că Savita Halappanavar aparține clasei de mijloc înstărite, considerate astăzi ca reprezentând chipul și identitatea Indiei, a făcut ca moartea ei să fie mai interesantă? Pe liderele pseudo-feministe precum Smriti Irani și Karat Brinda nu le veți găsi niciodată interesându-se de nevoile reale ale femeilor din țara noastră, dar cu nerăbdare preiau ceva din străinătate, fără să știe ce s-a întâmplat cu adevărat acolo.

Ne uităm puțin la rata mortalității materne în India?

Rata mortalității materne în India este de multe ori mai mare decât în Irlanda și stimații noștri lideri au ajuns să atenteze până și la suveranitatea Irlandei datorită unei tragedii punctuale? De ce oare suntem atât de nerușinați și plin ide ipocrizie? În media s-a vehiculat ideea că moartea Savitei este o crimă al cărui autor este Irlanda.

De ce sunt formatorii de opinie, gardienii morali de azi, invizibili când o străină este violată în India?

Dacă așa văd ei situația de acum, cum o văd pe cea a câtorva sute de turiste străine atacate în timpul vacanței în țara noastră? Cazul lui Scarlett Keeling este încă proaspăt. Familia acestei biete femei, violată și lăsată să moară pe plaja Goa în 2008, a fost devastată. Și sunt multe alte incidente similare. De ce nu se găsesc formatori de opinie și oameni de media care să se ocupe și de sentimentele familiei rănite, de după această crimă? Îi numim pe irlandezi rasiști, dar cu ce credibilitate ne înfățișăm noi lumii ca ne-rasiști?

Are vreo bază acuzația că nu i-a fost îndeplinită cererea pentru că nu era catolică? De unde știm că doctorii au refuzat să o ajute pentru că Irlanda este o țară catolică? Nu sunt acestea două versiuni indianizate ale faptelor reale?

Un articol străin a pus întrebarea: ”De ce ambasadorul Indiei a decis să adauge vocea sa la presiunea lobby-ului pentru avort, a Partidului Muncii și a consorțiilor media care presează de ani de zile să fie schimbată legislația privind avortul? Este o practică normală în lumea diplomației moderne să te alături unor cereri particulare care vizează schimbarea unei legi fundamentale într-o țară suverană?” Același articol ridică și probleme care sunt în afara domeniului medical: ”conexiunile dintre familia Halappanavar, lobby-ul avorționist și campania rapidă din  mass-media rămân neclare. Cum a aflat, în mod real, ziarul Irish Time despre acest caz? Ei îl citează pe Praveen Halappanavar în mod extensiv, dar el i-a contactat pe ei sau mai întâi a vorbit cu cineva din lobby-ul avorționist?”

De ce această confuzie?

Sunt două aspecte implicate în cazul morții Savitei, unul pur medical și care se referă la o persoană, iar al doilea, politico-religios, se referă la întreaga societate. Din punct de vedere medical, chiar și un doctor și Biserica Catolică din statul natal al Savitei, Karnataka, au spus că septicemia a fost cauza exactă a morții și că doctorii nu au reușit să prevină aceasta. Celălalt aspect al problemei, care reflectă disensiunile din Irlanda cu privire la avort nu are nimic de-a face cu India. Este problema lor internă. Dacă mass-media vrea să vadă demonstrațiile din Irlanda ca fiind în favoarea Savitei, se înșeală. Adevărul este că moartea tragică a Savitei a fost folosită intenționat în dezbaterile politice interne despre avort și că, chiar dacă legile privind avortul vor fi schimbate, acesta se va datora mai mult proceselor politice de acolo, și nu morții Savitei.

Dacă în Irlanda este rău, la noi este și mai rău

Suntem adesea aclamați ca o putere globală emergentă și tindem să ne supra-estimăm. Adevărul este că suntem un stat post-colonial, indiferent cât ne pretindem a fi o națiune avansată. Mai avem un drum lung până să ne facem curat în propria curte. Prezentându-ne peste graniță cu afirmații naționaliste și feministe, goale pe dinăuntru, ne vom face de râs. Irlanda cel puțin face ceea ce zice. Noi am aplicat legea determinării sexului copilului nenăscut. Există milioane de Savite care mor în condiții mult mai dureroase în propria lor țară. Să avem grijă de ele mai întâi.

Sursa: Shubham Ghosh, An Irish tragedy and India'sdouble standards

*

Indian media is a conjuror that continues to create something big from anything or nothing. The self-certified moral guardians of the Indian media, particularly those hailing from the electronic background, have been dragging on a human tragedy in a way that the human rights records of their own country are always in order. In fact, the behaviour of the greater Indian society in general was shocking.

Activists, politicians and all those who are more interested to show their faces to the camera and speak nothing but hollow words are found going overboard on Savita Halappanavar's tragic death over maternal complications in Ireland and the media, which is largely a representative of the urban elite, has found a golden opportunity to push it high on the viewership rating list. 

What was surprising with the Indian media did not care to investigate the matter, as it generally does with great interest when an Indian politician is netted, and instead allowed some activists to tear into lone representatives from Ireland who are actually anti-abortion activists. There was no voice present to represent the hospital and authorities concerned. 

In one of India's popular news channel, a human rights lawyer was seen levelling racist allegations against the Irish authorities for 'ignoring Savita Halappanavar's plea' and allowed her to die a painful death. The anchor, quite  supported the viewpoint. The very next day, the same anchor of the channel was seen charging at another Irish representative on the issue. 

Media, politicians indulge in double-standards 

This entire matter shows the hypocrisy of Indian psyche. The shameless political leaders with all feminist enthusiasm jumped into the fray and said it was a case of violation of human rights. Left's Brinda Karat said: "... they preferred to sacrifice the young woman's life rather than to do something which have gone against their religious belief." 

The BJP also brought out a rally and protested in front of the Irish embassy in New Delhi. Party leader Smriti Irani said: "This horrific death of a pregnant young Indian woman should be an example for all of us to stand united and ensure that even a small, middle class family will get justice when India stands united." 

There are even calls that Ireland's abortion laws should be liberalised. It is understandable if the grief-stricken kin of Savita make such demands but how can formal political and diplomatic establishments raise such an unrealistic demand? 

Why don't we see an equally strong voice in favour of poorer women in India? 

My question to the political and media establishments is that why don't they devote as much time and energy and assume a moral high ground when several thousands of women die under pathetic medical conditions in this country? Why don't they care to look away from the air-conditioned doctors' chambers of the metropolises to the distant rural areas where a pregnant mother has a high chance of succumbing midway to a primarily health centre because of the huge distance or delivers on the corridor of a health centre or even in the open field? 

Just because Savita Halappanavar belonged to the well-off middle-class, considered today as India's face and identity, that made her agonising death more saleable? Pseudo-feminist leaders like Smriti Irani and Brinda Karat are never found addressing the real woes of the women in the country but eagerly take up an issue abroad without actually knowing what had happened on ground. 

We are pointing out at Ireland's maternal mortality rate? 

India's maternal mortality rate is multiple times of that of Ireland and our esteemed leadership has begun challenging even the latter's sovereignty just because of a one-off tragedy? Why is the Indian mind so shameless and thought so full of hypocrisy? Some sections of the media call the Halappanavar death as a murder committed by Ireland. 

Why are India's moral guardians invisible when a foreigner is raped in India? 

If that is the case, then what about those several foreign tourists who are targetted while they come for holiday in this country? The case of Scarlett Keeling is still a fresh one. The family of the poor soul, who was allegedly raped and left to die on a Goa beach in 2008, was devastated. And there are many other similar incidents. Why don't we find the 'morally superior' activists and mediamen from India addressing sentiments left wounded by the crime. We call the Irish racist, but what is our credibility to show to the world as a non-racist race? 

Does the projection that poor woman pleaded, saying she was not a Catholic, has any solid base? Or did the doctors really refused to help Halappanavar, saying it was not possible for Ireland is a Catholic country? Are these too Indianised versions of what actually happened? 

A foreign article has rightly asked: "...why the Indian Ambassador to Ireland has decided to weigh in, adding his voice to the pressure of the abortion lobby/Labour Party/media consortium who have been pressing for years for legalisation. Why is the Indian Ambassador suddenly so interested in Ireland's abortion laws? Is it really normal practice in modern diplomatic circles to join in partisan demands of a sovereign country to change so fundamental a law?" 

The same article has raised questions that lie outside the medical domain. It says: "...the connections between the Halappanavar family and the abortion lobbyists and the rabidly pro-abortion media remain unclear. How exactly did the Irish Times become aware of the case? They quote Praveen Halappanavar extensively, but did he contact them or did he speak to someone in the abortion lobby first?..." 

Why are we confusing ourselves? 

There are two sides in the Savita death case, one purely medical and pertains to an individual while other, politico-religious and more concerned with the community/society. On the medical part, even a doctor and Catholic Church in Savita's home state Karnataka said that septicaemia was the precise reason for her death and that doctors failed to anticipate such a fatal outcome. 

The other side of the story, which reflects the inner tussle in Ireland over changing its abortion laws, has really nothing to do with India. It is their internal matter. If the Indian media is feeling elated to see those rallies in Ireland in favour of Savita, it is mistaken. The truth is that Savita's tragic death has been used up in Ireland's internal political games over abortion and even if the rules on abortion are changed in the future, it will be more effected by the compelling political equations than by Savita's death. 

If Ireland is bad, we are worse 

Applauded as an emerging global power often, we Indians tend to overestimate ourselves. But the fact remains that we are a post-colonial state no matter how much we pretend as an advanced nation and have a long way to go before we put our own house in order. Going overboard with hollow feminist and nationalist assertion makes us look a laughing stock. Ireland at least practices what it preaches, do we follow the 'sex determination is illegal' principal that we preach? There are a million Savitas who are dying more painful deaths in their own country. Let's take care of them first.