Meriam Ibrahim: Bebeluşul meu are dizabilităţi deoarece am născut având picioarele în lanţuri

Meriam Ibrahim, femeia sudaneză condamnată la moarte pentru apostazie, a declarat într-un interviu acordat postului de televiyiune CNN  că fetița ei nou-născută are o serie de dizabilități  deoarece a născut având picioarele legate în lanțuri.

Meriam Ibrahim de 27 de ani, a fost condamnată la moarte prin spânzurare pentru apostazie pe 15 mai, când era însărcinată cu cel de-al doilea copil. În mai puțin de o săptămână, ea a dat naștere unei fetițe, Maya – însă autoritățile din cadrul închisorii au refuzat să îi scoată lanțurile de la picioare.

Citeşte şi: Sudan: Mamă creştină condamnată la moarte şi 100 de lovituri cu biciul

Meriam, mama creştin-ortodoxă condamnată la moarte în Sudan a născut în detenţie

„Am născut având picioarele în lanțuri”, a spus femeia, descriind momentul nașterii care a avut loc pe 27 mai.

„Nu cătușe, ci lanțuri aveam pe picioare. Nu am putut să deschid picioarele așa că moașa a trebuit să mă ridice de pe masă. Nu eram întinsă pe masă.”

Când a fost întrebată dacă i-a fost frică de faptul că născând în asemenea condiții i-ar putea dăuna în vreun fel bebelușului, ea a răspuns: „Ceva s-a întâmplat cu bebelușul.”

Ea a explicat că fiica ei a rămas cu o dizabilitate fizică – dar consecințele acestei dizabilități se vor vedea clar mai târziu, odată cu înaintarea în vârstă a copilului.

„Nu știu dacă în viitor va avea nevoie sau nu de sprijin pentru a putea merge.”

Femeia de afaceri și familia ei sunt încă în Sudan, așteptând să li se acorde permisiunea de a pleca.

Calvarul doamnei Ibrahim a început înainte de Crăciun, când a fost denunțată autorităților că ar fi „abandonat„ religia islamistă. Sudanul a promulgat legea Sharia încă din 1983, iar apostazia reprezintă o infracțiune pedepsită cu moartea.

Cu toate astea, ea a explicat Curții că a fost crescută ca o creștină de către mama ei, care era o etiopiancă de religie creștină, de când tatăl ei, care era musulman, a abandonat familia pe vremea când ea avea șase ani.

Ea a reiterat spusele din declarația dată Curții.

„Am fost dintotdeauna creștină,” a spus ea pentru CNN. „Nu aveam cum să fiu musulmană.”

Când a fost întrebată cum s-a simțit în momentul în care a auzit condamnarea la moarte, ea a spus: „Mă gândeam doar la copiii mei și la cum voi naște. Eram foarte speriată de ideea de a naște în închisoare.”

Pe când era la închisoarea pentru femei Omdurman, povestea femeia, celelalte deținute o ironizau și ea era supărată „din cauza lucrurilor pe care le spuneau despre ea si a modului în care o tratau”.

Cărturari religioși erau trimiși la închisoare pentru a o determina să se dezică de creștinism – „din timp în timp, câte un șeic venea să vorbească cu mine”.

„Și femeile din închisoare spuneau tot felul de lucruri cum ar fi: <Nu mânca din mâncarea celor necredincioși>. Mereu vorbeau urât și mă ironizau. Chiar și ofițerii din închisoare intrau în jocul lor.”

Soțul ei, Daniel Wani, are dublă cetățenie, americană și din sud-sudaneză, iar pe perioada cât soția sa a fost încarcerată el a încercat să îi asigure acesteia o viză pentru a putea călători în Statele Unite.

Doamna Ibrahim a fost eliberată din închisoare pe data de 23 iunie – doar pentru a fi reținută încă o dată în timp ce încerca să plece din Sudan către SUA.

Citeşte şi: Meriam, mama creştin-ortodoxă condamnată la moarte în Sudan, a fost eliberată

Autoritățile – care au acționat la pontul unui agent de turism, după spusele ei – au spus că ea călătorea cu acte falsificate, pe motiv că actele erau emise de Sudanul de Sud. Familia a fost ținută într-o secție de poliție timp de două zile înainte de a fi eliberată în custodia ambasadei SUA.

„Să fiu sinceră, sunt foarte tristă. Am plecat din închisoare pentru a-mi aduce copiii laolaltă și pentru a ne stabili undeva. În schimb, sunt în închisoare azi, sunt și mâine, iar acum sunt proteste în stradă împotriva mea.”

„Cum să fie actele mele greșite? Actele au venit de la ambasadă. Sunt sută la sută corecte și au fost aprobate de către ambasadorul din Sudanul de Sud și de către ambasadorul american.”

„Este dreptul meu să folosesc actele și să am un pașaport sud-sudanez deoarece soțul meu este cetățean sud-sudanez. El deține un pașaport american și unul sud-sudanez.”

„Nu am falsificat niciun act.”

Avocații doamnei Ibrahim au înaintat o cerere procurorului în vederea renunțării la cazul de fals în acte, astfel încât familia să poată părăsi în sfârșit Sudanul și să fie în siguranță.

Însă, atât de extenuată este doamna Ibrahim încât, spune ea, este prea obosită pentru a se mai putea gândi la următoarea ei mișcare.

„Nici măcar nu mă pot decide ce ar trebui să fac în acest moment. Vreau să plec dar nu sunt hotărâtă. Cu toate astea, situația în care mă aflu momentan mă forțează să plec. În fiecare zi apare o nouă problemă legată de plecarea mea.”

Sursa: The Telegraph

Traducere: Claudia Pantazi

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com