Aglomeraţie de stări. De ce sunt la modă unele locuri?

Evenimentele, indiferent de importanţa lor, pun masele în mişcare. Fie că este vorba de o întâlnire cu câteva cunoştinţe, de aglomeraţia din cluburi sau parcuri, ele emană o energie.

Căutăm compania celorlalţi oameni cu sau fără intenţie. Este firesc să se întâmple aşa pentru că există în fiecare dintre noi o tendinţă naturală de a împărtăşi experienţele.

Tocmai ai ascultat noul album Coldplay şi simţi nevoia să vorbeşti despre el. Cineva o să te asculte şi o să-ţi recomande eventual un film nou, pentru că l-a vizionat recent. Ai citit un roman şi vrei să afli ce părere au prietenii tăi despre el. Ţi-ai cumpărat un telefon şi trebuie să-l vadă şi ceilalţi. Nu ai nimic de spus, dar îţi place să-i asculţi pe cei din jur spunând vrute şi nevrute. Vrei să afli noutăţile. Vrei să-ţi faci prieteni. Vrei pur şi simplu să ieşi din casă. Motive sunt multe!

De ceva timp, văd cum diverse locaţii devin la modă şi mă întreb ce-i atrage, de fapt, pe oameni acolo. Într-unul dintre baruri se fumează până când se plâng şi fumătorii că-i ustură ochii, dar nimeni nu pleacă până nu se face târziu. Muzica trebuie să fie ritmată, altfel plictiseşte. Asta nu trebuie să se-ntâmple, altfel se strică atmosfera. Odată intrat acolo, eşti obligat să te distrezi, indiferent dacă ai resursele necesare sau nu. Unii se gândesc: pofta vine mâncând! Da, este şi asta o modalitate de a-ţi schimba starea de spirit. Depinde ce stare vrei să laşi în spate şi cu ce dispoziţie vrei să ieşi pe uşă când pleci acasă.

Într-un alt club, este frig şi întuneric. E gălăgie şi lumea exact asta caută. Aproape că nici nu auzi ce spune cel de lângă tine, dar înţelegi că se simte bine pentru că dă din cap pe ritmul muzicii. Poţi chiar să ţipi, nimeni nu o să ştie că eşti tu. Poţi să dansezi, poţi să bei şi să te gândeşti la ale tale. Priveşti cu atenţie spre uşă să vezi cine a mai intrat, cine a mai plecat. De fapt, cu cât vin acolo mai mulţi oameni interesanţi, clubul va fi mai la modă. Dar cine şi cum este interesant? Probabil că ar trebui să semene cu tine, să caute aceleaşi lucruri de care eşti interesat, să arate bine şi să aibă ceva de zis. Altfel, nu l-ai găsi acolo, ci acasă, echipat în pijamale, înainte de miezul nopţii. De fapt, tu ce cauţi acolo?

După câteva analize succinte, văd că, de fapt, nu locul e la modă, ci oamenii care-l frecventează. Nimeni nu suportă fumul de ţigară degeaba, nefiind fumător. Niciun rocker nu ascultă house dacă în spatele acestui supliciu nu stă un alt scop. Niciun solitar nu acceptă un grup de străini dacă nu doreşte să-şi facă prieteni, să iasă din cochilia lui. Fiecare caută ceva şi şansele cresc pe măsură ce interacţionezi cu alţi curioşi. Într-un fel, grupurile de oameni te obligă să cauţi sprijin în tine, să-ţi păstrezi puterile nerisipite şi totodată să te adaptezi noului, ca personajul K. din Castelul lui Franz Kafka. Băile de mulţime sunt un fel de experimente în faţa cărora îţi dai seama cine eşti sau cine ar trebui să fii. Comparaţiile se fac involuntar.

De fiecare dată când merg într-un loc aglomerat, privesc la fiecare om din încăpere şi mă întreb dacă este într-adevăr bucuros că se află acolo. Poate că da sau poate că e doar o modalitate de a se expune. Să zicem că acasă nu are cine să te asculte, dar vrei să spui ce gândeşti vizavi de diverse domenii. Acasă poate că-ţi cenzurezi comportamentul, iar atunci când te întâlneşti cu prietenii, te simţi mai liber.

Întâlnirile au loc între cei care vrem să părem sau între cei care vor să-şi spună cu adevărat povestea? De multe ori, pe cel de lângă tine nu-l interesează ce ai de spus pe cât îşi doreşte să fie ascultat şi înţeles. Încearcă acest experiment: adresează-i o întrebare şi încearcă să răspunzi şi tu la ea, imediat ce ai obţinut un răspuns. Câtă răbdare crezi că va avea interlocutorul să te asculte până la capăt? Dacă este persoana care vrea să ştie cum te simţi, ce stare de spirit ai, cu siguranţă va fi atentă. La fel de bine poate fi interesat şi un necunoscut care vrea să afle mai multe despre tine.

Totuşi, de ce este nevoie de aglomeraţie şi haos pentru a trage nişte concluzii la fel de bine şi din exterior? Unele experienţe sunt menite să te trezească, să-ţi spună pe propria piele că trebuie să-ţi găseşti locul şi nu să te chinui să te adaptezi acolo unde nu-ţi place. Alte experienţe nu fac decât să te hrănească cu false impresii. Nu te atrag oamenii fiţoşi, dar mergi să-i vezi. Nu-ţi plac oamenii superficiali, dar uneori îi imiţi pentru a scăpa de seriosul din tine. Vrei să treci la nivelul următor, dar să fie unul superior. Cum reuşeşti asta? În niciun caz repetând acele acte care-ţi aduc nemulţumirea.

Autor: Ana Abronov

Sursa: OrthoGraffiti