De ce ne tânguim?

Мариан Томов (OrthPhoto)

 Ce faci aici, Ilie? (III Regi 19, 9)

În clipa aceea Ilie se ascunsese în peşteră. După marea biruinţă de pe Muntele Carmel, obosise; deşi era tare cu duhul, aproape că îl copleşise urâtul şi chiar şi-ar fi dorit moartea. Dar Domnul l-a făcut să-şi revină, l-a încurajat, l-a hrănit şi l-a trimis pe muntele Horeb, către care a mers pa­truzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Ajungând până în vâr­ful muntelui, s-a ascuns într-o peşteră şi acolo a auzit glas din cer: „Ce faci aici, Ilie?”

Ilie I s-a plâns Domnului de dezamăgirea, singurătatea şi aleanul lui. S-a străduit din toată inima şi cu toată râvna să lucreze întru slava lui Dumnezeu şi ce s-a ales din asta? A ajuns să fie alungat de peste tot, să rămână singur, văzând jertfelnicele lui Dumnezeu nimicite, ura crâncenă faţă de profeţii Domnului, trădarea poporului. Cum îl va mângâia Domnul? Chemându-l la o nouă slujire, la o nouă asculta­re. În loc să stai să te tânguieşti, la treabă! Întoarce-ţi privi­rea de la persoana ta, de la treburile tale, în care vei fi avut şi eşecuri, de la necredinţa oamenilor. Priveşte în sus, către Cel ce ţi-a primit şi ţi-a preţuit munca cinstită şi Care îţi dă curaj, îţi încredinţează noi ascultări şi te face să înţelegi ceea ce disperarea ta te-a făcut să nu mai poţi vedea. „Te crezi singur, dar ia aminte, mai am şapte mii de suflete credin­cioase în Israel, care nu s-au închinat idolilor; le cunosc, le preţuiesc şi vreau să le cunoşti şi tu”.

Ilie a mers să săvârşească slujirea ce i s-a încredinţat. Curând un vârtej iscat din cer avea să-l ducă la Dumnezeu, dar nu înainte de a-şi fi dus până la capăt, cu râvnă şi cu ho­tărâre, ceea ce trebuia să facă la porunca Domnului. Dumnezeu nu l-a lăsat să-şi piardă vremea tânguindu-se. L-a tri­mis să-L slujească.

Tu însă ce faci aici? Ţi-ai pierdut speranţa, te vaieţi, te uiţi în jur sau în tine însuţi, dai vina pe starea în care te afli, nu-ţi ridici ochii către Domnul, Cel ce îţi cunoaşte până şi numărul paşilor. El vrea şi poate să te scoată din starea dis­perată şi grea în care te afli, să te facă să lucrezi în folosul tău şi pentru slava Sa, zicându-ţi: „Ridică-te şi mergi!”

Sursa: "Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului", Editura Sophia, 2008