Hrană pentru suflet / Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu

vineri, 22 septembrie 2017

| | |
Autor: Мариан Томов (OrthPhoto)

Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi cărora nu le e piatră de poticnire. (Psalmi 118, 165)

Învăţând cuvântul lui Dumnezeu ne dobândim pace su­fletească. Aceia dintre noi care nu vin la acest izvor dătător de viaţă au tendinţa să se tulbure foarte repede de cea mai mică ispită, iar lumea lor lăuntrică se dezechilibrează într-o clipă. Uneori te şi prinde mirarea cât de mult se pot pierde unii cu firea. Orice cuvânt necugetat, spus la întâmplare de careva, îi face să-şi piardă liniştea.

Dar nimeni nu-i poate lipsi de pacea lui Dumnezeu pe cei care şi-au agonisit-o cu adevărat! Ea vine din izvorul cel mai de sus, ne este dată de Hristos Însuşi, Care a spus: „Fericit es­te acela care nu se va poticni întru Mine” (Matei 11,6).

Fireşte, cel ce se nutreşte cu această hrană duhovniceas­că, cel ce vine cu rugăciune la acest izvor dătător de viaţă, nu va avea piatră de poticnire. Unui asemenea om care lu­crează pe ogorul Domnului îi creşte zi de zi sporul. Cei care nu simt nevoia acestui cuvânt viu, care nu învaţă din Sfânta Scriptură, pot lesne să cadă sau să se poticnească. De cele mai multe ori susţin că nu au găsit în Sfânta Scriptură ce­ea ce se aşteptau să găsească. Ar fi găsit, dacă ar fi pătruns miezul cuvântului lui Dumnezeu.

Aceştia se hrănesc ani la rând numai cu roşcove, sunt cei ce s-au îndepărtat de Dumnezeu, sufletul lor suferă de foame şi sete şi, fiindcă nu are hrană adevărată, slăbeşte, de­vine nerezistent. Dăm hrană zilnică trupului nostru supus putrezirii, care se va întoarce în pământ şi se va descompune, dar fiinţa noastră lăuntrică, sufletul nostru viu şi veşnic, îl lăsăm să flămânzească, fără să ne pese că ar putea să moară de foame.

Sursa: "Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului", Editura Sophia, 2008